Făgăraş

Munţii Făgăraşului

  • Ne propusesem de ceva timp să mai ajungem prin Făgăraş, în partea de nord a muntelui şi o mini-vacanţă de septembrie s-a dovedit ocazia potrivită, progoza meteo fiind bună pentru următoarele câteva zile. Am optat pentru Sâmbăta, accesul în munte fiind relativ uşor.

  • Munţii Făgăraşului, prin întinderea lor şi diversitatea peisajului alpin, oferă variante nenumărate de trasee în orice anotimp. Probabil că nu-ţi ajunge o viaţă de om să baţi cu pasul toate potecile făcute de oameni sau de animale. Privind pe hartă creasta care se întinde de la est la vest pe mai bine de 70 km în linie dreaptă, picioarele lungi şi domoale care se lasă spre sud zeci de km şi picioarele nordice, scurte şi sălbatice, mintea construieşte tot felul de combinaţii de drumeţii peste văi şi creste, prin păduri şi prin golul alpin, pe lângă lacurile din căldările glaciare.

  • Dâmboviţa ia naştere în perimetrul delimitat de extremitatea estică a crestei Făgăraşului la nord (Comisul-Luţele-Berivoiu-Brătila), zona centrală a Iezerului la sud (Roşu-Piscanu-Bătrâna-Păpuşa) şi culmea care leagă aceste două masive muntoase la vest (Brătila-Căţunu-Mezea-Oticu). După ce se formează prin unirea pâraielor Boarcăşu, Oticu, Vladului şi primeşte mulţi alţi afluenţi din zonele menţionate, cursul ei - între timp, captat în lacul de acumulare Pecineagu - este dirijat către sud-est de culmea Tămaşului şi mai departe către sud prin culoarul dintre Piatra Craiului şi zona estică a potcoavei Iezerului.

  • Ultimele zile de concediu, ultimele zile de august... teoretic rezervasem mai mult timp pentru Făgăraş dar aşa s-a întâmplat, să ne rămână doar 3 zile. Prognoza nu era grozavă, pentru vineri erau anunţate ploi dar sâmbătă şi duminică speram în vreme bună. Şi întrucât în 3 zile nu poţi face prea mult, mai ales dacă pui la socoteală şi drumul din Bucureşti, am optat pentru Negoiu, mai ales că acum 2 ani l-am privit de la distanţă, nefiind prima dată când n-am reuşit să ajungem...

  • Vârful Vânătarea lui Buteanu este cel mai accesibil vârf de peste 2.500 m din munţii Făgăraşului dat fiind vecinătatea şoselei Transfăgărăşan care face accesul în această zonă a masivului foarte facil. Din şaua Capra (punct de joncţiune cu traseul de creastă, bandă roşie) poteca turistică (cruce albastră) merge pe faţa sudică a muntelui Văiuga, peste şaua Văiuga până în spintecătura dintre cele două vârfuri gemene, Capra (2.494 m), la sud şi Vânătarea lui Buteanu (2.507 m), la nord şi-apoi în sus până pe vârf.

  • Probabil că primul gând pe care l-am avut în august 2011 la Plaiul Foii când am terminat de parcurs creasta Făgăraşului venind de la Turnu Roşu (Munţii Făgăraş de la vest la est) a fost de mulţumire şi împlinire că am reuşit să facem ce ne-am propus... apoi, imediat, că ar trebui să parcurgem creasta şi-n sens invers, de la est la vest. Măcar o dată :-) Gândul a persistat, am ajuns prin Făgăraş aproape în fiecare an de-atunci încoace dar nu pentru atâtea zile câte ne-ar fi fost necesare pentru creastă. În plus, au fost şi alţi munţi care ne-au atras aşa că proiectul a prins viaţă abia 7 ani mai târziu.

  • Munţii Făgăraşului, cea mai mare unitate alpină din ţară, se întind între defileul Oltului la vest şi masivul Piatra Craiului la est pe o distanţă aeriană de peste 70 km (I.Fratu, 1986). Parcurgerea crestei Făgăraşului într-un sens sau celălalt necesită 4-5 zile de efort intens şi vreme bună. Dincolo de performanţa sportivă, timpul petrecut vreme de câteva zile la peste 2.000 m oferă satisfacţii deosebite prin frumuseţea şi măreţia peisajului alpin. Ca în orice masiv, creasta este porţiunea cea mai umblată (şi, din păcate, cea mai expusă degradării) dar muntele ascunde multe locuri minunate la capătul unor poteci marcate sau nu.

  • Întâmplarea a făcut să putem corela două zile libere adăugate weekend-ului cu o fereastră de vreme (relativ) bună în Făgăraş. Este doar sfârşit de septembrie dar la munte deja a nins pe la mijlocul lunii, o zăpadă timpurie care adaugă mai mult farmec muntelui. Dacă în urmă cu o lună, pe Negoiu, era încă vară acum trebuie să ne pregătim de iarnă. Nu se mai pune problema să mergem cu cortul (care nu e de iarnă) aşa că plănuim să profităm de refugiul din şaua Viştei ca să vedem Moldoveanu de aproape...