Homeopatia este o formă holistică de medicină care tratează omul ca un întreg, dpdv mental, emoţional şi fizic, integrat în mediul familial, social şi natural.
Homeopatia ia în considerare simptomele caracteristice și constituția generală a pacientului iar tratamentul este personalizat, adaptat fiecăruia în parte.
Remediile homeopate sunt derivate din surse naturale (minerale, plante, animale) şi sunt acceptate ca sigure, neinvazive şi fără efecte secundare semnificative.
Homeopatia se bazează pe principii simple şi clare, enunţate de Samuel Hahnemann şi discipolii săi, confirmate în practică de peste două secole.
Homeopatia se poate folosi ca tratament de sine stătător sau complementar, alături de tratamentul alopatic sau alte forme de terapie.
Tratamentul homeopatic este sigur şi eficient pentru pacienţi de orice vârstă, de la sugari şi copii până la adulţi şi seniorii familiei.
În limba greacă miasmă (miasma) înseamnă pată, murdărie, poluare. Vechii greci considerau miasmele drept emanaţii de vapori sau efluvii nesănătoase cu putere contaminantă care conţineau particule de materie descompusă transmise pe calea aerului. Acestea aveau originea în locurile mlăştinoase sau corpurile în descompunere şi se credea că erau implicate în producerea şi transmiterea bolilor. Teoria miasmatică privind bolile a rămas populară în lumea medicală până către secolul XIX.
William Boericke este un nume de referinţă în şcoala americană de homeopatie dar contribuţia lui în acest domeniu nu se limitează la zona unde a trăit şi practicat homeopatia. Renumele şi opera lui sunt cunoscute în întreaga lume.
James Tyler Kent a fost cel care a influenţat cel mai mult homeopatia la cumpăna dintre sec XIX şi XX. Practic astăzi termenul de homeopatie clasică aproape se suprapune peste cel de homeopatie kentiană deoarece Kent a preluat ideile lui Hahnemann şi le-a dus mai departe în acelaşi spirit non-materialist.
Boneset
(eup-per)
(Materia Medica, W.Boericke)
Cunoscut (în engleză) ca "Boneset" pentru că ameliorează rapid durerile din muşchi şi membre întâlnite în unele boli febrile, de exemplu malarie şi gripă. Eupatorium acţionează în principal pe organele gastro-hepatice şi membranele mucoase ale bronhiilor. Este folositor în zonele riverane şi mlăştinoase pentru toate afecţiunile în care există dureri de oase accentuate. Caşexie în febra intermitentă cronică, bilioasă (hepatică). Constituţie deteriorată în alcoolism. Încetineală a tuturor organelor şi funcţiilor. Dureri de oase, generalizate şi severe. Dureri surde (ca după o lovitură). Periodicitate accentuată (Arsenicum, China, Cedron).
