Homeopatia este o formă holistică de medicină care tratează omul ca un întreg, dpdv mental, emoţional şi fizic, integrat în mediul familial, social şi natural.
Homeopatia ia în considerare simptomele caracteristice și constituția generală a pacientului iar tratamentul este personalizat, adaptat fiecăruia în parte.
Remediile homeopate sunt derivate din surse naturale (minerale, plante, animale) şi sunt acceptate ca sigure, neinvazive şi fără efecte secundare semnificative.
Homeopatia se bazează pe principii simple şi clare, enunţate de Samuel Hahnemann şi discipolii săi, confirmate în practică de peste două secole.
Homeopatia se poate folosi ca tratament de sine stătător sau complementar, alături de tratamentul alopatic sau alte forme de terapie.
Tratamentul homeopatic este sigur şi eficient pentru pacienţi de orice vârstă, de la sugari şi copii până la adulţi şi seniorii familiei.
Remediul a fost preparat de Hahnemann şi descris în volumul 2 din Materia Medica Pura (publicat în 1816). A devenit unul din remediile uzuale în homeopatie, folosit într-o gamă variată de afecţiuni acute şi cronice.
O simplă căzătură sau un traumatism mai serios se poate întâmpla oricând. Dacă survine în vacanţă sau într-un loc unde accesul la medic nu este facil, este cu atât mai neplăcut. Există câteva remedii homeopate care ne pot ajuta în astfel de situaţii şi pe care este util să le avem la îndemână până ajungem la medic.
Aurul ca atare nu este o substanţă cu valenţe terapeutice deosebite în alopatie. Există săruri de aur care se folosesc în unele afecţiuni reumatismale şi diferite preparate "exotice" de origine asiatică în care se regăsesc urme de aur. Ca remediu homeopatic însă, aurul are nişte indicaţii foarte specifice şi utile, fiind un tip constituţional bine definit, cu trăsături puternice dar şi puncte slabe.
Fasolea Calabar
(phys)
(Materia Medica, W.Boericke)
Acest remediu şi principiul său activ, ezerina, constituie o adiţie importantă la materia medica. Stimulează inima, creşte tensiunea arterială, stimulează mişcările peristaltice. Produce micşorarea pupilei şi contracţia muşchilor ciliari. Induce o starea de miopie. Iritaţie a măduvei spinării, pierderea motilităţii, prostraţie, sensibilitate a corpurilor vertebrale. Tremurături (musculare) cu aspect de fibrilaţie. Rigiditate musculară; paralizie. Diminuează activitatea reflexă şi motorie a măduvei spinării, induce scăderea sensibilităţii la durere şi slăbiciune musculară urmate de paralizie completă, chiar dacă nu este afectată capacitatea de contracţie a muşchilor. Paralizie şi tremor, coree. Iritaţie meningiană cu rigiditate musculară. Tetanus şi trismus. Poliomielită anterioară. Ezerina se foloseşte local pentru a produce micşorarea pupilei.
