Homeopatia este o formă holistică de medicină care tratează omul ca un întreg, dpdv mental, emoţional şi fizic, integrat în mediul familial, social şi natural.
Homeopatia ia în considerare simptomele caracteristice și constituția generală a pacientului iar tratamentul este personalizat, adaptat fiecăruia în parte.
Remediile homeopate sunt derivate din surse naturale (minerale, plante, animale) şi sunt acceptate ca sigure, neinvazive şi fără efecte secundare semnificative.
Homeopatia se bazează pe principii simple şi clare, enunţate de Samuel Hahnemann şi discipolii săi, confirmate în practică de peste două secole.
Homeopatia se poate folosi ca tratament de sine stătător sau complementar, alături de tratamentul alopatic sau alte forme de terapie.
Tratamentul homeopatic este sigur şi eficient pentru pacienţi de orice vârstă, de la sugari şi copii până la adulţi şi seniorii familiei.
Bromium, brom (element chimic)
(brom)
(Materia Medica, W.Boericke)
Remediul are efect în special asupra simptomelor respiratorii, mai ales la nivelul laringelui şi traheei. Este indicat mai ales pentru copii scrofuloşi * cu ganglioni măriţi în volum. Tipul blond. Glande parotide şi tiroidă mărite în volum. Tendinţă către paroxisme spastice. Oreion pe partea stângă. Senzaţie de sufocare; secreţii excoriante, transpiraţie abundentă şi slăbiciune accentuată. Afecţiuni care apar dacă se supra-încălzeşte. Ganglionii au tendinţa să devină infiltraţi, duri dar rareori supurează.
Kreosotum
(kreos)
(Materia Medica, W.Boericke)
Kreosotum este un amestec de fenoli obţinut prin distilare (din lemn de fag - nota trad).
Pulsaţii în tot corpul şi sângerări masive chiar din răni mici. Nevralgii vechi, foarte severe; dureri agravate mai degrabă în repaus. Secreţii excoriante, arzătoare şi respingătoare. Hemoragii, ulceraţii, afecţiuni maligne. Descompunere rapidă a fluidelor şi secreţiilor, dureri arzătoare. Copii dezvoltaţi prea mult dar defectuos. Tulburări la post-menopauză. Tumefacţii, umflături, cangrenă. Probleme la copii în perioadele de erupţie dentară.
În medicină progresul este constant şi, de-a lungul anilor, periodic s-au confirmat ipoteze care la un moment dat au fost doar teorii îndrăzneţe. Însă în ceea ce priveşte metodele de tratament există doar două mari categorii după cum sunt bazate pe principiul contrariilor sau, respectiv, principiul similarităţii.
Cercetările de arhivă ale Dr. Nicolae Marcu (1) arată că homeopatia a devenit cunoscută în ţara noastră, pe teritoriul Principatelor Române, după anul 1830, destul de timpuriu, cam în aceeaşi perioadă în care homeopatia se răspândea în alte ţări europene.