Homeopatia este o formă holistică de medicină care tratează omul ca un întreg, dpdv mental, emoţional şi fizic, integrat în mediul familial, social şi natural.
Homeopatia ia în considerare simptomele caracteristice și constituția generală a pacientului iar tratamentul este personalizat, adaptat fiecăruia în parte.
Remediile homeopate sunt derivate din surse naturale (minerale, plante, animale) şi sunt acceptate ca sigure, neinvazive şi fără efecte secundare semnificative.
Homeopatia se bazează pe principii simple şi clare, enunţate de Samuel Hahnemann şi discipolii săi, confirmate în practică de peste două secole.
Homeopatia se poate folosi ca tratament de sine stătător sau complementar, alături de tratamentul alopatic sau alte forme de terapie.
Tratamentul homeopatic este sigur şi eficient pentru pacienţi de orice vârstă, de la sugari şi copii până la adulţi şi seniorii familiei.
Fasolea Calabar
(phys)
(Materia Medica, W.Boericke)
Acest remediu şi principiul său activ, ezerina, constituie o adiţie importantă la materia medica. Stimulează inima, creşte tensiunea arterială, stimulează mişcările peristaltice. Produce micşorarea pupilei şi contracţia muşchilor ciliari. Induce o starea de miopie. Iritaţie a măduvei spinării, pierderea motilităţii, prostraţie, sensibilitate a corpurilor vertebrale. Tremurături (musculare) cu aspect de fibrilaţie. Rigiditate musculară; paralizie. Diminuează activitatea reflexă şi motorie a măduvei spinării, induce scăderea sensibilităţii la durere şi slăbiciune musculară urmate de paralizie completă, chiar dacă nu este afectată capacitatea de contracţie a muşchilor. Paralizie şi tremor, coree. Iritaţie meningiană cu rigiditate musculară. Tetanus şi trismus. Poliomielită anterioară. Ezerina se foloseşte local pentru a produce micşorarea pupilei.
Apa izvoarelor Sanicula, Ottawa, I11
(sanic)
(Materia Medica, W.Boericke)
Este un remediu util pentru enurezis, rău de mare, constipaţie, etc. Rahitism.
William Boericke este un nume de referinţă în şcoala americană de homeopatie dar contribuţia lui în acest domeniu nu se limitează la zona unde a trăit şi practicat homeopatia. Renumele şi opera lui sunt cunoscute în întreaga lume.
În 1790 Hahnemann a avut curiozitatea să facă un experiment pe propria lui persoana cu scoarţa arborelui de Cinchona (din care mai târziu se va izola chinina) folosită, la acea vreme, pentru tratamentul malariei, despre care însă nu se ştia cum acţionează în acest scop. Administrându-şi substanţa respectivă a observat că dezvoltă simptome ca şi cum ar avea malarie, simptome care dispar la un timp după ce opreşte administrarea.
