Homeopatia este o formă holistică de medicină care tratează omul ca un întreg, dpdv mental, emoţional şi fizic, integrat în mediul familial, social şi natural.
Homeopatia ia în considerare simptomele caracteristice și constituția generală a pacientului iar tratamentul este personalizat, adaptat fiecăruia în parte.
Remediile homeopate sunt derivate din surse naturale (minerale, plante, animale) şi sunt acceptate ca sigure, neinvazive şi fără efecte secundare semnificative.
Homeopatia se bazează pe principii simple şi clare, enunţate de Samuel Hahnemann şi discipolii săi, confirmate în practică de peste două secole.
Homeopatia se poate folosi ca tratament de sine stătător sau complementar, alături de tratamentul alopatic sau alte forme de terapie.
Tratamentul homeopatic este sigur şi eficient pentru pacienţi de orice vârstă, de la sugari şi copii până la adulţi şi seniorii familiei.
În 1790 Hahnemann a avut curiozitatea să facă un experiment pe propria lui persoana cu scoarţa arborelui de Cinchona (din care mai târziu se va izola chinina) folosită, la acea vreme, pentru tratamentul malariei, despre care însă nu se ştia cum acţionează în acest scop. Administrându-şi substanţa respectivă a observat că dezvoltă simptome ca şi cum ar avea malarie, simptome care dispar la un timp după ce opreşte administrarea.
Iarba sfântă, Yerba santa
(eriod)
(Materia Medica, W.Boericke)
Un remediu pentru afecțiuni astmatice și bronșice. Ftizie * bronhică, însoţită de transpirații nocturne și emaciare. Astm ameliorat de expectorație. Tuse după gripă. Favorizează absorbția exudatului din cavitatea plurală. Apetit scăzut și digestie afectată. Tuse convulsivă.
Coralul roşu
(cor-r)
(Materia Medica, W.Boericke)
În proving-urile cu coral s-au manifestat episoade frecvente de coriză şi epistaxis, chiar ulceraţii în interiorul nărilor. Remediul este indicat pentru tusea convulsivă şi crizele de tuse spastică mai ales în cazurile când accesele încep cu o tuse foarte rapidă şi se succed atât de repede încât aproape că se continuă unul cu celălalt. De multe ori sunt precedate de o senzaţie de sufocare şi urmate de o stare de epuizare. Congestie a feţei după cină. Pacientul capătă o faţă vineţie. Paroxisme violente, chiar cu expectoraţie cu sânge. Pacientul are senzaţia că aer rece suflă prin craniu şi căile aeriene. Este foarte friguros dacă se dezveleşte şi prea călduros când este învelit; ameliorat de căldura artificială.
Părintele homeopatiei, Samuel Hahnemann, a fost un medic cu o gândire originală care a devansat mult lumea medicală de la începutul sec. XIX, o personalitate controversată, uneori mai greu de înţeles chiar şi pentru noi, astăzi, la peste 200 de ani de la naşterea homeopatiei.
