Homeopatia este o formă holistică de medicină care tratează omul ca un întreg, dpdv mental, emoţional şi fizic, integrat în mediul familial, social şi natural.
Homeopatia ia în considerare simptomele caracteristice și constituția generală a pacientului iar tratamentul este personalizat, adaptat fiecăruia în parte.
Remediile homeopate sunt derivate din surse naturale (minerale, plante, animale) şi sunt acceptate ca sigure, neinvazive şi fără efecte secundare semnificative.
Homeopatia se bazează pe principii simple şi clare, enunţate de Samuel Hahnemann şi discipolii săi, confirmate în practică de peste două secole.
Homeopatia se poate folosi ca tratament de sine stătător sau complementar, alături de tratamentul alopatic sau alte forme de terapie.
Tratamentul homeopatic este sigur şi eficient pentru pacienţi de orice vârstă, de la sugari şi copii până la adulţi şi seniorii familiei.
Worm-seed
(cina)
(Materia Medica, W.Boericke)
Este un remediu folosit frecvent la copii (mari, graşi, rozalii, scrofuloşi), pentru multe afecţiuni care au legătură cu iritaţia intestinală, de exemplu parazitozele intestinale şi simptomele însoţitoare. Stare de nervozitate, apetit schimbător, scrâşnet al dinţilor, chiar convulsii, cu ţipete şi smucituri violente ale mâinilor şi picioarelor. Pacientul este înfometat, supărat, urâcios, vrea să fie legănat. Durerile (apar) ca nişte şocuri. Piele sensibilă la atingere.
Ce înseamnă să fii sănătos ? Probabil că fiecare dintre noi ne-am pus această întrebare la un moment dat. Răspunsul cel mai simplu ar fi că dacă nu ne doare nimic, suntem sănătoşi. Este însă oare suficient ?
Cercetările de arhivă ale Dr. Nicolae Marcu (1) arată că homeopatia a devenit cunoscută în ţara noastră, pe teritoriul Principatelor Române, după anul 1830, destul de timpuriu, cam în aceeaşi perioadă în care homeopatia se răspândea în alte ţări europene.
Kreosotum
(kreos)
(Materia Medica, W.Boericke)
Kreosotum este un amestec de fenoli obţinut prin distilare (din lemn de fag - nota trad).
Pulsaţii în tot corpul şi sângerări masive chiar din răni mici. Nevralgii vechi, foarte severe; dureri agravate mai degrabă în repaus. Secreţii excoriante, arzătoare şi respingătoare. Hemoragii, ulceraţii, afecţiuni maligne. Descompunere rapidă a fluidelor şi secreţiilor, dureri arzătoare. Copii dezvoltaţi prea mult dar defectuos. Tulburări la post-menopauză. Tumefacţii, umflături, cangrenă. Probleme la copii în perioadele de erupţie dentară.