Iarna

17 ianuarie, prima plimbare la munte în 2009. Vremea se anunţă bună deşi seara a nins puţin chiar în Bucureşti şi foarte probabil şi la munte. Mugur e punctual ca de obicei. Ne ia cu maşina la 6:30, pe mine şi pe Moniq, apoi pe Tudor. Pornim la drum şi-n circa două ore ajungem la Buşteni. Cerul este acoperit, mai ales spre munţii Baiului şi spre nord, dar nu foarte ameninţător. Mugur propune în agenda de lucru :-) valea Mălinului, o "datorie" de anul trecut când starea zăpezii nu ne-a permis să urcăm... încercăm acum...

Când iarna îmbracă muntele în haine albe, văile şi crestele din Bucegi sunt mai greu accesibile şi malul stâng al văii Prahovei oferă mai multe variante de drumeţii prin zăpadă. Dealurile care mărginesc Azuga spre nord, puternic împădurite, se ridică prin vârfurile lor, Clăbucetul Taurului şi Clăbucetul Azugii, la peste 1.500 m. Ambele sunt străbătute de poteci turistice care pot fi abordate tot timpul anului cu menţiunea că iarna zăpada, vântul şi gerul trebuie luate în serios. Este important să avem echipament de iarnă, condiţie fizică bună, să consultăm prognoza meteo şi să nu mergem singuri pe munte.

Creasta munţilor Iezer-Păpuşa se poate parcuge într-o singură zi lungă de mers sportiv chiar şi iarna dacă zăpada nu este mare. Asta înseamnă însă să pleci pe întuneric şi, foarte probabil, să ajungi jos tot pe întuneric mai ales dacă faci matematic toată creasta (bandă roşie).

Mijloc de martie... Întrucât avertizarea de avalanşe este de grad 3-4 în Făgăraş şi Bucegi la peste 1.800 m ne gândim la Iezer pentru o noapte la înălţime, în speranţa că aici zăpada va fi mai mică. Mihai propune să plecăm devreme din Piteşti aşa că la 5 dimineaţa suntem cu rucsacii în maşină. În drum spre Câmpulung cerul începe deja să se lumineze către est dar deocamdată nu suficient de mult ca să ne dăm seama cum va fi vremea. La buletinul meteo se anunţase posibil ploi slabe şi izolate în partea de sud a ţării, insuficient să ne facem o idee precisă despre vreme.