Seminar de homeopatie cu Dr. Bhawisha şi Shachindra Joshi, Bucureşti, 18-20 mai
Tematica seminarului va include:
- prezentări de cazuri clinice la copii cu remedii din toate regnurile
- caracteristici generale ale păsărilor
- workshop (1 zi) cu prezentarea modului de anamneză şi analiza cazului cu introducea noilor elemente de analiză conform experienţei din ultima perioadă a soţilor Joshi care ne vor ajuta să înţelegem analiza cazului în profunzime şi subtilităţile acesteia în viziunea celor doi excepţionali pedagogi. Dr. Joshi vor demonstra live modul prin care putem rezolva blocajele din timpul anamnezei folosind metoda senzaţiei şi analizei cazului, modalitatea de găsire a regnului, diagnosticul diferenţial şi capcanele care trebuie evitate în timpul anamnezei, analiza cazului în profunzime pentru identificarea sursei remediului, detalierea elementelor de analiză pentru fiecare regn în parte, rolul miasmelor şi patologiei în analiza cazului.
Taxa seminarului: 130 euro până la data de 1 mai şi 170 euro după această dată. Taxa se va achita în euro la seminar sau într-un cont bancar care va fi anunţat în curând.
Seminarul va beneficia de puncte EMC.
Vă rog să confirmaţi participarea prin email pentru a beneficia de taxa redusă (putând achita cash la seminar) la Dr. Ecaterina Floroiu: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
Principiile homeopatiei - remediul unic
Evaluare utilizator:
/ 13
- Detalii
- Scris de Marius Radu
Unul din principiile de bază în homeopatie este administrarea unui singur remediu la un moment dat, remediul care corespunde cel mai bine stării patologice actuale, constituţiei pacientului, remediul similimum.
Acest principiu este însă respectat doar în cadrul liniei pure a homeopatiei, ceea ce numim homeopatie "unicistă" sau homeopatie clasică (tocmai pentru că respectă indicaţiile maeştrilor clasici ai homeopatiei). Sunt medici care administrează fie mai multe remedii în acelaşi timp fie combinaţii de remedii, ceea ce se înscrie în alte "curente" ale homeopatiei, homeopatia aşa-zis pluralistă, mai degrabă o abordare alopată care foloseşte însă remedii homeopate. Unicism versus pluralism este o dezbatere care a dat naştere multor scrieri pro şi contra. Mai multe amănunte despre acest subiect: Unicism şi pluralism în homeopatie.
Dacă acceptăm scrierile lui Hahnemann ca punct de plecare în orice discuţie pe teme de homeopatie atunci totul devine simplu... în paragraful 273 din Organon, lucrarea fundamentală în care Hahnemann expune "doctrina" homeopatiei, autorul menţionează foarte clar că "... este de neconceput că ar putea exista cea mai mică îndoială asupra faptului dacă e mai natural şi mai raţional să se prescrie o singură substanţă simplă, cu efecte binecunoscute sau un amestec din mai multe substanţe unui pacient la un moment dat. În homeopatie, singura terapie naturală adevărată şi simplă, este absolut interzisă administrarea a două substanţe medicinale diferite în acelaşi timp".
În termenul de "substanţă simplă" Hahnemann include şi combinaţii de substanţe care există ca atare în starea lor naturală, de exemplu săruri sau esteri precum şi tincturile folosite pentru prepararea remediilor de origine vegetală (tincturi care, evident, au o compoziţie complexă). Chiar dacă în astfel de situaţii nu este vorba propriu-zis de o singură substanţă (la modul absolut) de la care se porneşte în prepararea remediului, ceea ce rezultă este un remediu cu o individualitate unică, particulară, caracteristică. În ultimă instanţă ceea ce Hahnemann vrea să spună este că nu se folosesc mai multe remedii homeopate în acelaşi timp.
Motivul este întemeiat, simplu şi logic... ceea ce se cunoaşte despre efectele remediilor, simptomele caracteristice fiecăruia în parte (colectate în lucrările de materia medica), se cunoaşte din experimentele făcute pe subiecţi sănătoşi (proving-uri) şi din datele de toxicologie (la care ulterior se adaugă şi datele clinice, observate în practică prin folosirea remediilor). Puse cap la cap, aceste informaţii formează, pentru fiecare remediu în parte, un tablou simptomatic unic, diferit de cel al unui alt remediu, cel puţin în aspectele lui particulare (întrucât, evident, există şi trăsături comune pentru mai multe remedii). Până în prezent nu s-au facut experimente cu mai multe remedii sau cu amestecuri de remedii administrate aceluiaşi individ aşa că practic nu cunoaştem felul în care două sau mai multe remedii interacţioneaza dacă sunt folosite simultan sau în preparate complexe (formule comerciale ce conţin mai multe remedii, după modelul unor preparate fitoterapeutice). În astfel de situaţii remediile pot avea acţiuni sinergice sau antagonice.
Cunoscând proprietăţile fizico-chimice ale unor substanţe, putem aprecia în ce fel ar putea ele acţiona dacă se folosesc în acelaşi timp. Nu putem spune acelaşi lucru despre remediile homeopatice. Acţiunea remediului homeopatic nu este o acţiune fizică, nici chimică ci, mai degrabă, de natură informaţională, la nivelul energiei vitale care asigură legătura atât între diferitele nivele ale fiinţei umane (fizic, emoţional, mental) cât şi între organism şi mediul înconjurator.
Remediul homeopatic nu se alege funcţie de proprietăţile grosiere ale substanţei din care este preparat ci funcţie de efectele lui dinamice asupra energiei vitale a organismului. Cum se face practic acest lucru ? Prin suprapunerea (prin asemănare, similaritate) simptomelor pacientului cu cele caracteristice ale remediului (pe care le cunoaştem din experimente). Cu cât această "potrivire" este mai mare, cu atât remediul are şanse mai mari să iniţieze procesul de vindecare. Este o problemă de rezonanţă. Este principiul similarităţii, Similia Similibus Curantur. Găsirea remediului similimum însă nu este un lucru simplu şi necesită destul de multă muncă. De aceea interviul cu pacientul durează mult comparativ cu o simplă consultaţie la medicul de familie (de exemplu); depinde cât de clar este tabloul simptomatic al pacientului. Este unul din motivele pentru care apare tentaţia pluralismului (administrarea mai multor remedii): dacă remediul unic este greu de găsit, este mai uşor să foloseşti mai multe remedii în speranţa că fiecare acţionează, poate, pe unele simptome fără a ţine cont că homeopatia este, totuşi, o terapie holistică şi tratează pacientul ca pe un întreg, nu pe bucăţi.
Sunt situaţii când există efecte bune chiar dacă se folsesc mai multe remedii în acelaşi timp. De ce oare ? Unul dintre ele se dovedeşte a fi cel potrivit iar celelalte, din fericire, nu interferă cu acţiunea lui. Dar ce facem pe viitor ? Care din ele este cel bun ? Şi oare folosind frecvent mai multe remedii şi combinaţii fanteziste nu apar în timp şi efecte nedorite ? Sunt întrebari la care încă nu avem un răspuns. Ştim că remediile nu au efecte adverse dar folosirea lor nejustificată timp îndelungat, face ca tabloul de ansamblu să devină confuz, fără un fir director care să conducă la o soluţie terapeutică logică şi eficientă.
Pentru final o analogie sugestivă... din multitudinea de unde radio care străbat spaţiul, un aparat este capabil să recepţioneze, pe rând, fiecare post în parte. Fiecare undă are propria energie şi informaţie care nu este transformată în sunet decât atunci când radioul este acordat corespunzător pentru respectiva lungime de undă. Numai atunci informaţia este procesată, atunci când are loc o rezonanţă între unda purtătoare de informaţie şi aparatul capabil să decodeze şi să foloseasca informaţia respectivă. La fel, un organism bolnav are nevoie la un moment dat de un anumit remediu, unul singur, cu care pe moment intră în rezonanţă, remediu capabil să aducă informaţia şi energia necesare declanşării unui proces de vindecare. Aşa cum aparatul de radio nu poate recepţiona clar mai multe posturi în acelaşi timp, tot aşa, organismul uman nu poate rezona cu mai multe remedii în acelaşi timp... din punct de vedere al legilor fizicii nu are cum...